Vladimir Nabokov, Ada sau ardoarea si Lolita (trad. de Horia Florian Popescu) si Vorbeste, memorie. O autobiografie rescrisa (trad. de Sanda Aronescu), Serie de autor - Editura Polirom, 2008.
Nascut la Sankt Petersburg, Vladimir Nabokov s-a refugiat, din cauza bolsevicilor, in 1919 (avea 20 de ani), mai intai la Berlin, apoi la Paris, unde a publicat, in limba rusa si sub pseudonim, poezie si nu mai putin de noua romane, toate bine primite de critica. In 1940, a emigrat in SUA unde a facut o stralucita si populara cariera de profesor de literatura la Cornell University. Poliglot de mic, pasionat entomolog si lepidopterolog (specia de fluture Lycaeides Melissa Samuelis Nabokov, descoperita de el, ii poarta numele), instructor de tenis si analist de sah, Nabokov este astazi considerat unul dintre cei mai inteligenti, complecsi si influenti scriitori contemporani si un mare stilist al literaturilor engleze si ruse. Ca si Henry Miller sau William S. Burroughs, care au debutat in Franta, Nabokov si-a publicat socantul & celebrissimul sau roman, Lolita, la Paris, in 1955, dupa numeroase refuzuri din partea editorilor americani. Scris in timpul calatoriilor dedicate studierii si vanarii fluturilor, romanul spune povestea unui pacient al pavilionului de psihiatrie al unei inchisori in timp ce-si asteapta procesul, acuzat fiind ca l-a omorat pe fostul iubit al fetitei de 12 ani pentru care el insusi facuse o pasiune morbida. Peste trei ani, romanul avea sa apara si in State, starnind o inflatie de acuze de pornografie (cronicarul de la Kirkus Reviews, de pilda, scria: “Librarii ar trebui sa fie constienti dinainte ca vor pune in vanzare curata pornografie”) si indelungi controverse intrate azi in istoria literaturii. Lolita a devenit unul dintre cele mai vandute & comentate romane ale secolului XX si a cunoscut deja doua ecranizari la fel de discutate - in 1962, in regia lui Stanley Kubrick, si in 1998, in regia lui Adrian Lyne -, precum si o dramatizare, in 2003, in regia Catalinei Buzoianu. Dovedind o memorie a detaliilor iesita din comun, Nabokov realizeaza in volumul Vorbeste, memorie (1966) o serie de schite autobiografice din copilaria si adolescenta traite in Rusia Imperiala (cartile lui au fost interzise in Rusia pana la sfarsitul anilor ’80, cand Gorbaciov insusi a ridicat interdictia). Romanul Ada sau ardoarea (1969), considerat capodopera lui Nabokov - scriitorul avea 70 de ani cand l-a publicat -, este epopeea parodic-filozofica a unei iubiri adolescentine incestuoase, precoce, intense si pline de fantezie dintre doi veri primari care au acelasi tata. Cele trei carti, una mai valoroasa decat alta, deschid la Editura Polirom, Seria de autor “Vladimir Nabokov”. Ca o informatie de ultima ora, romanul The Original of Laura, ramas neterminat si pe care Nabokov l-a dorit ars dupa moartea sa din 1977, va fi publicat de catre fiul sau la sfarsitul acestui an.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu